Clubagricultura.ro Q&A
"cereale"
As dori sa cunosc particularitati ale culturii de cereale.
User r rose a intrebat la 16 Iul. 2011
1 raspuns
[0]
[0]
Expert Valentin Teodor a raspuns la intrebare la 16 Iul. 2011
Buna ziua.Sunt foarte multe aspecte tehnice care tin inclusiv de soiul ales pentru cultura.
Azi referitor la particularitatile tehnologiei de cultivare a graului o sa fac referire la un prim factor important in productivitate si anume - rotatia culturilor
Grâul de toamnă este pretenţios faţă de planta premergătoare, preferând plantele cu recoltare timpurie, care lasă terenul curat de buruieni şi un conţinut ridicat de elemente nutritive în sol.
Recoltarea timpurie a plantei premergătoare permite lucrarea devreme a solului, care până în toamnă acumuleză apă şi nitraţi, se pot distruge buruienile şi se mărunţesc bolovanii.
Plantele foarte bune premergătoare pentru grâul de toamnă sunt: mazărea, fasolea, rapiţa de toamnă, borceagul, inul pentru ulei, inul pentru fibră, cartoful timpuriu şi de vară, trifoiul, cânepa pentru fibră, muştarul, năutul, bobul, sfecla pentru sămânţă, porumbul pentru masă verde, tutunul, macul, coriandrul, anasonul, chimenul
Plantele bune premergătoare pentru grâul de toamnă sunt: soia, sfecla de zahăr, sfecla furajeră, cartoful de toamnă, floarea-soarelui, porumbul pentru boabe, porumbul pentru siloz, cânepa pentru sămânţă. Toate aceste culturi trebuie să fie recoltate până la 10-15 septembrie, pentru a rămâne un interval de cel puţin 2 săptămâni până la semănatul grâului.
Plantele puţin bune premergătoare pentru grâul de toamnă sunt acelea care lasă solul sărac în apă şi elemente nutritive, cum sunt: sorgul, iarba de Sudan, meiul. De asemenea, nu este indicat semănatului grâului de toamnă după orz, din cauza bolilor şi dăunătorilor comuni, şi după lucernă sau pajişti semănate, culturi care lăstăresc puternic după desfiinţare şi care lasă solul sărac în apă.
Porumbul pentru boabe lasă la recoltare, în majoritatea cazurilor, un sol sărac în apă şi o cantitate mare de resturi vegetale, iar pe de altă parte după porumb există riscul întârzierii semănatului grăului.
Totuşi, amplasarea grâului după porumb este foarte frecventă în ţara noastră, ca urmare a suprafeţelor mari pe care se cultivă cele două culturi, dar trebuie avut în vedere faptul că se dezvoltă foarte mult fuzarioza boală comună celor două plante, solul sărăceşte în azot şi fosfor, iar terenul se îmburuienează cu buruieni specifice.
Monocultura de grâu este acceptată numai 2 ani şi numai la culturile destinate consumului. Nu este de acceptat amplasarea grâului după grâu pe suprafeţele destinate producerii de sămânţă sau pe terenurile infestate puternic cu boli.
În practica fermelor agricole, uneori este inevitabilă cultura grâului după grâu, dar trebuie avut în vedere că amplasarea repetată a grâului după grâu duce la o serie de efecte negative, precum: înmulţirea buruienilor specifice, înmulţirea bolilor fuzarioza, mălura, tăciunele, făinarea, înmulţirea dăunătorilor gândacul ghebos, ploşniţele, viermele rosu al paiului, viermii sârmă şi acumularea unei flore “rizosferice” cu efect dăunător.
Grâul este o bună plantă premergătoare pentru majoritatea plantelor de cultură, ca urmare a faptului că se recoltează timpuriu, lasă terenul curat de buruieni şi într-o stare bună de fertilitate.
